Explozie romaneasca la Antena 1

Antena 1 va prezenta, astazi, de la ora 20, un film romanesc inspirat dintr-un fapt real: "Explozia", in regia lui Mircea Dragan. Realizat in anul 1973, filmul are o distributie deosebita: Dem Radulescu (foto), Radu Beligan, Toma Caragiu, Jean Constantin, George Motoi, Draga Olteanu Matei, Colea Rautu, Mircea Diaconu, Florin Piersic. In capitania portului Galati se receptioneaza un SOS. Nava Poseidon, inregistrata sub pavilion panamez, transmite apeluri neclare, in care semnaleaza faptul ca sala masinilor este cuprinsa de un incendiu puternic. Membrii echipajului intra in panica si cei mai multi se arunca in valurile Marii Negre. La sosirea salupei autoritatilor romanesti, vasul este deja abandonat. Incarcatura vasului, formata din 4.000 de tone de ingrasaminte agricole (azotat de amoniu), este dinamita curata. In contact cu substante inflamabile, incarcatura poate declansa o adevarata catastrofa si totul pe o distanta de 10 kilometri poate fi distrus. Autoritatile portului Constanta cauta cea mai rapida si mai sigura solutie pentru inlaturarea pericolului.

Tipuri de cote

Handicapul in pariuri

Taina din adancuri

Fanii Adelei Noriega se vor bucura cand vor afla ca, incepand de luni, 8 aprilie, frumoasa actrita de origine mexicana se intoarce ACASA, in telenovela Taina din adancuri, unde il va avea ca partener pe Mauricio Islas. Telespectatorii vor descoperi in noua telenovela difuzata in fiecare zi, la ora 17,30, o poveste clasica de iubire cu parfum shakespearian, in care Romeo si Julieta sunt Alfonsina si Alejandro, care se vor lupta cu propriile familii pentru a reusi sa fie impreuna. Aceasta poveste de dragoste ii va cuceri pe telespectatori prin frumusetea si tragismul ei, prin lupta disperata a celor doi tineri de a-si implini iubirea, in ciuda tuturor obstacolelor care ii despart. Cele doua familii, Valdes si Ramirez, care traiesc in satul San Andres si ale caror proprietati se afla una langa cealalta, se urasc de moarte, iar marul discordiei este existenta unui rau care strabate doar domeniul Valdes. In plus, mai exista si relatia adultera dintre Justo Ramirez, casatorit cu Margarita Insunza, si Francisca Rivero, sotia vecinului si rivalului sau, Rigoberto Valdes. Aceasta relatie, bazata pe minciuna si promiscuitate, va provoca distrugerea treptata a celor doua familii. In ciuda acestor conflicte, Alfonsina Valdes (Adela Noriega) si Alejandro Ramirez (Mauricio Islas), copiii celor doua familii, se indragostesc unul de celalalt, dar resentimentele si ura dintre familii ii condamna pe indragostiti la suferinta. Pentru a supravietui, dragostea lor trebuie sa infrunte toate obstacolele cu care ii confrunta destinul. Telespectatorii se vor relaxa privind peisajele superbe prezente in fiecare episod, care infatiseaza o vegetatie luxurianta ce impresioneaza prin frumusete si salbaticie. Aceste imagini nu au numai un scop estetic, ci si unul ecologic, pentru ca productia Taina din adancuri a lansat o uriasa campanie de ocrotire a naturii intitulata "Ai grija de apa si castigi!", prin care a incercat sa sensibilizeze opinia publica cu privire la problemele planetei. Telenovela a fost foarte apreciata in Mexic, atat de public, cat si de presa, astfel ca ziarul Heraldo de Mexico a acordat actritei Daniela Romo premiul Cea mai buna actrita de televiziune a anului 2001-2002 pentru interpretarea de exceptie a personajului Dona Margarita. De asemenea, publicul va putea asculta una dintre cele mai cunoscute melodii ale renumitului cantaret Luis Miguel, "Amor, Amor, Amor", care face parte din coloana sonora a productiei mexicane.

200 de inspectori au fortat ieri usa Finantelor, cerand sa vorbeasca cu ministrul

Protestele inspectorilor financiari au continuat si ieri. La intalnirea programata sa aiba loc miercuri dimineata intre cativa delegati ai protestatarilor si secretarul general al ministerului, Ion Nicolescu au venit peste 200 de oameni, aproape toti inspectorii financiari din Capitala. Sala programata s-a dovedit, evident, neincapatoare, iar dialogul dificil de purtat. In jurul orei 9.30, inspectorii au navalit in holul de la intrare al ministerului si au inceput sa scandeze "Tanasescu, Tanasescu!", pana la aparitia ministrului. Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a incercat mai bine de o ora sa convinga "rasculatii" sa reia controalele in Capitala. Cocotat pe scarile somptuoase de la intrare, pentru a putea fi vazut si auzit de toata lumea, flancat de 5 politisti, ministrul a incercat mai bine de o ora sa convinga inspectorii sa reia controalele. Teama de a nu fi toti cercetati penal pentru rambursarile de TVA facute in baza unor legi neclare a parut ca-l impresioneaza pe Tanasescu: "Eu va spun un singur lucru; sa n-aveti frica in suflet. Cei care sunt oameni curati nu ar trebui sa aiba probleme". Vocea parinteasca a ministrului a facut ca o inspectoare, chemata la politie cu o zi in urma, sa izbucneasca in plans: "Domn' ministru, eu sunt acuzata de abuz in serviciu, de inselaciune. A venit o procuroare la mine si mi-a spus ca sa-mi intre bine in cap ca o sa se faca ordine in Ministerul de Finante, ca noi inspectorii suntem toti o adunatura de hoti si din cauza noastra au disparut sute de miliarde de lei. Noi am furat? Noi facem evaziune fiscala?" Relatari asemanatoare despre politistii si procurorii care i-au anchetat pe inspectori au curs timp de un sfert de ora. "Eu, Tanasescu, voi discuta cu sefii Politiei sa vad ce se intampla. Sa-mi dati lista nominala a celor care v-au anchetat si sa aveti incredere in mine. Pentru apararea inspectorilor anchetati va fi desemnat special un om din cadrul ministerului, care va merge la Politie de cate ori va fi nevoie. O sa luam persoana cu persoana sa vedem care este problema", a promis ministrul cand a reusit sa se faca auzit. In ceea ce priveste modificarea legislatiei, Tanasescu a hotarat constituirea unei comisii formate atat din "teoreticieni" din minister, cat si din inspectori de teren care sa-i prezinte in 10 zile o propunere scrisa. Protestatarii au fost greu de convins, oamenii venind de fapt la ministru cu un mesaj clar: "Pana nu se rezolva legislatia privind rambursarile de TVA, noi nu mai aprobam nici o rambursare. Legea este interpretabila si oricand, peste 5-10 ani, putem fi chemati la Politie sa explicam de ce am facut ce am facut". Solutia gasita pe moment a fost continuarea dialogului ministru-protestatari, prin intermediul sindicatului - Uniunea Nationala a Functionarilor Publici -, autoritatea directorilor din minister fiind contestata de inspectori: "Au stiut ca suntem acuzati pe nedrept, au stiut ca legislatia este ambigua - cand ii intrebam cum sa o aplicam ne dadeau in scris pasaje din lege, de parca noi n-am fi stiut sa citim -, dar nu v-au spus nimic pana acum". Intalnirea s-a terminat cu promisiunea ministrului ca va convoca toti directorii la o sedinta de analiza, iar pe Mihai Spranceana, directorul Directiei Audit Intern, il va "trage de urechi". Reamintim ca cercetarile penale declansate de Politie au pornit de la un material intocmit de Directia de Audit Intern, care nu a fost precedat insa de o ancheta interna si nu a tinut cont nici de concluziile Directiei Juridice din cadrul aceluiasi minister. Foto: Valeriu TANASOFF

Anglo-indianul Chaudhary i-a zvarlit afara pe parlamentarii care vizitau SIDEX

Grupul de parlamentari romani care a vizitat joi, 4 aprilie, Combinatul Siderurgic ISPAT-SIDEX din Galati, privatizat de doar patru luni si jumatate, a avut parte de o incheiere mai putin agreabila a excursiei. Dupa ce au audiat o expunere si au vizitat "foarte putin" din colosul siderurgic, intalnirea cu presa de la sfarsitul programului a fost intrerupta de directorul general al ISPAT-SIDEX, anglo-indianul Narendra Chaudhary, care, fara nici un fel de diplomatie, a intrerupt conferinta de presa, impunand astfel evacuarea din sala a celor prezenti. Parlamentarii aflati la Galati au vizitat ISPAT-SIDEX pentru a se convinge la fata locului de reusita privatizarii, in perspectiva trecerii prin cele doua Camere a Ordonantei 119 (privind privatizarea Sidex). Mai familiarizati cu problemele SIDEX, parlamentarii galateni prezenti, Maria Lazar (PSD), Victor Dobre (PNL), Mircea Toader (PD) si Paul Pacuraru (PNL), au marturisit ca si-au limpezit, in mare, si ultimele necunoscute pe care le mai aveau si ca pot, astfel, sa-si sustina mai bine amendamentele propuse la Ordonanta 119/2001. "Vizita de astazi nu va influenta amendamentele propuse. Dimpotriva, intareste necesitatea trecerii acestor amendamente prin Parlament. Voi mentine amendamentele. Vreau sa ma conving ca acest contract de privatizare este util si dupa 5 ani, cand facilitatile vor disparea", a spus deputatul Mircea Toader, care este nemultumit ca nici un parlamentar nu a vazut contractul de privatizare a combinatului galatean, caracterizat ca "informatie deja clasificata". In timp ce senatorii si deputatii de Galati, din randul carora a lipsit tocmai omul cel mai avizat, fostul director general al SIDEX, Sandu Florentin (cel care putea sa constate cel mai bine progresele facute dupa privatizare), s-au aratat interesati in special de aspectele sociale si economice ale privatizarii, parlamentarii din alte zone deschideau alte orizonturi de interes. Astfel, deputatul PD de Cluj, Iuliu Pacurariu, a marturisit ca doreste sa afle cat de seriosi sunt noii proprietari ai Sidex, in perspectiva faptului ca aceeasi firma a depus oferta de cumparare a SC Industria Sarmei din Campia Turzii. Aspecte tehnologice au fost vizate de senatorul PRM, Dan Dumitru Palade, membru al Comisiei Industrie-Servicii, care a reinterat ideea ca Romania sa nu mai exporte fier vechi, material util combinatului galatean. Din pacate, dezbaterea dintre parlamentari, administratia ISPAT Sidex si ziaristi a fost intrerupta brusc de directorul general Narendra Chaudhary, care, dupa o prima atentionare ca "mai sunt 5 minute pentru intrebari", lipsit de diplomatie, a declarat intalnirea inchisa dupa nici 30 de minute. Interventia de adevarat stapan a directorului general a venit dupa o intarziere de peste o jumatate de ora a conferintei de presa, produsa de decalarea unilaterala a programului, timp in care ziaristii au asteptat ca interlocutorii sa ajunga in sala de conferinte. Fata de aceasta atitudine discretionara din partea noii administratii, parlamentarii romani n-au avut decat solutia conformarii si, ca atare, au parasit si ei sala dupa plecarea ziaristilor. De altfel, distanta impusa de anglo-indieni in relatiile cu presa s-a manifestat inca de la inceputul privatizarii colosului siderurgic galatean.

Apa calda se scumpeste de 1 Mai

Din data de 1 mai, incalzirea si apa calda de la bloc se vor scumpi cu 25.000 lei/gigacalorie. Guvernul a stabilit ieri noul pret de referinta la nivel national al gigacaloriei de 500.000 lei, luand in calcul diferenta de curs valutar fata de ultima modificare a pretului (stabilit in dolari).

Banii n-aduc fericire statului, ci evazionistilor

Ce vrei, ba, iar ai venit dupa bani?". Acesta este "salutul" cu care patronii unor firme ii intampina (si nu de ieri, de azi) pe functionarii publici care au rolul de a strange banii datorati statului. Aceasta atitudine reflecta cat se poate de clar degradarea continua a autoritatii institutiilor statului chiar si atunci cand este vorba de bani. Colectarea veniturilor la buget este insuficienta, ne-o spune diplomatic FMI-ul. Printre randuri, aceasta constatare puncteaza foarte clar impotenta statului de a aduna banii pentru scoli, spitale sau armata. In loc sa se ocupe de putreziciunea sistemului care i-a incurajat pe unii patroni, baieti "bazati", sa se comporte astfel cu functionarii sai, Ministerul Finantelor prefera sa-si culeaga banii tot de la amarastenii care se inghesuie pe la ghisee sa-si plateasca impozitele. E mai simplu sa le iei acestora banii marind in nestire impozitele si taxele, decat sa-l iei de guler pe patronul care, in loc sa-ti dea bani, iti da cu tifla. Din acest punct de vedere, protestul declansat in ultimele zile de catre inspectorii financiari are o relevanta nebanuita pentru fiecare dintre noi. Degeaba promite Mihai Tanasescu, contabilul-sef al tarii, ca va reduce birurile. Acest lucru nu va fi posibil pana cand fiecare datornic nu va fi silit sa-si plateasca impozitele. Insa, in loc sa se ocupe de acest lucru, Ministerul Finantelor se uita cum oamenii sai sunt umiliti, tarati prin tribunale si uneori amenintati chiar cu moartea de catre rau-platnici. Nimeni nu-i apara, ca si cum acestia nu s-ar duce dupa banii cuveniti statului. Culmea e ca inspectorii au ajuns acum sa fie vanati si de politie. Si aici nu este vorba de functionarii corupti, dedulciti cu spaga si care, dovediti, ar trebui aruncati direct dupa gratii. Haosul legislativ si proasta organizare la nivelul Finantelor i-a expus pe acesti inspectori la diverse riscuri. Spre deosebire de un lucrator SRI (sub acoperire si beneficiind de imunitate) sau de gastile de recuperatori basarabeni (de multe ori mana in mana cu granguri din politie), inspectorul financiar nu beneficiaza nici macar de asistenta juridica din partea ministerului. Daca nimereste cu controlul unde nu trebuie si-si rupe gatul, treaba lui... sa se descurce. Haituit din toate partile, cu un salariu de 3-4 milioane pe luna (la care se adauga un stimulent de 9% in functie de sumele pe care le recupereaza), supus la tot felul de presiuni (inclusiv politice), functionarul isi pierde si motivatia muncii. Daca seful ministerului si-ar fi gasit timp, intre doua "probleme macro" pe care le avea de rezolvat, sa se ocupe si de "fleacurile" organizatorice, atunci poate ca FMI nu ne-ar mai fi spus ca "gradul de colectare a veniturilor este sub asteptari". Poate ca aceste proteste nu-si mai aveau locul daca, dupa ce a zacut nesemnata luni bune pe biroul ministrului Finantelor, Legea TVA ar fi intrat in vigoare la 1 ianuarie, cum fusese stabilit. (Sa nu uitam ca tot scandalul a pornit tocmai de la ambiguitatea legislatiei privind rambursarile de TVA). Legea cazierului fiscal (a carei intarziere a fost criticata si de presedintele Iliescu) ar fi impiedicat in mare masura controalele directionate. Atunci intreprinzatorul n-ar mai fi hartuit si obligat sa-si "cumpere" temporar linistea, platind obolul altcuiva decat statului. Si probabil ca nici Politia economica, Garda Financiara, Controlul fiscal sau Directia Vamilor nu s-ar mai calca pe bataturi in timpul controalelor. Doua legi care, daca superocupatul ministru de Finante le-ar fi semnat la timp, ar mai fi curatat din putreziciune. Vom face comisii, vom gasi solutii, le promitea ieri Mihai Tanasescu protestatarilor stransi in holul ministerului. Solutiile ar fi venit mai din vreme, daca legile fiscale, mai clare, ar fi fost gata la timp. Si poate ca si politia s-ar fi ocupat de prinderea talharilor, in loc sa se ocupe de evaziunea fiscala. Pentru ca, anul trecut, inspectorii fiscali, si nu politistii au adus bugetului 37.000 de miliarde de lei. Probabil ca, impins de la spate si de la Washington, Ministerul Finantelor va face ceea ce trebuia sa faca de multa vreme: sa unifice structurile de control care sa actioneze pe baza unor atributii si legi clare. Si statul, si intreprinzatorul ar avea de castigat. Acesta din urma n-ar mai fi "calcat" la comanda, doar pentru a plati cate o "atentie" pentru fiecare controlor in parte. Si stiind ca nu mai are protectia spagii, n-ar mai risca atat sa nu-si plateasca darile. De cealalta parte, o structura operativa care sa verifice de la documente de marfa pana la camioane, in paralel cu o directie care face controale fiscale de fond (ambele sub palaria aceluiasi minister) ar preveni cazurile in care politia s-ar ocupa de colectarea veniturilor statului. Mai ales ca "supracontrolul" ar putea fi realizat tot de un organism al Finantelor, iar dosarele celor prinsi cu mata-n sac sa ajunga direct pe masa procurorilor.

Portughezii se gandesc sa ne bage iar vize

Autoritatile portugheze si-au manifestat ingrijorarea fata de cresterea numarului imigrantilor romani, dupa ce Consiliul de Ministri al Uniunii Europene a decis renuntarea, de la 1 ianuarie 2002, la regimul vizelor pentru cetatenii romani, a anuntat cotidianul lusitan "Publico". Potrivit sursei citate, mii de imigranti romani au intrat in primele doua luni ale anului in Portugalia. Datorita usurintei cu care se poate obtine un loc de munca "la negru" si a fiscalitatii reduse, Portugalia a devenit o tara foarte atractiva pentru cetatenii din estul Europei. "Daca nu se introduce o exceptare de la legislatia in vigoare, nu stiu cum vom mai putea rezolva aceasta problema", a declarat un reprezentant al departamentului financiar al Serviciului de Imigrare din Portugalia. "In port, in centrul oraselor sunt multi cei care cer bani sau care se ofera sa presteze un serviciu, de cele mai multe ori spalarea geamurilor automobilelor", a precizat responsabilul Serviciului de Imigrare.

Spagi la vama si liste de asteptare pentru a importa o... lopata

De doua saptamani, importatorii de echipamente industriale din Romania au o noua spaga de dat. Nu doar la vama, ci si la Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR). Institutia amintita, aflata in directa subordonare a Ministerului Industriei si Resurselor, ar fi trebuit sa se ocupe de soarta cazanelor si recipientelor indicate in titulatura sa. In loc sa faca acest lucru, sub pretextul alinierii la normele europene, aproape ca a blocat activitatea birourilor de importuri ale marilor unitati industriale, precum si ale distribuitorilor de echipamente. Miza o constituie o taxa oficiala de minimum 300.000 de lei per aviz, suma ce intra in conturile institutiei, si o alta, neoficiala, ce intra direct in buzunarele inspectorilor ISCIR - dupa cum ne-au declarat mai multi oameni ce au avut de infruntat sistemul. Cum s-a ajuns insa la haosul creat in sistemul importurilor de echipamente? Importatorii ingropati in hartiiAnual, pentru a tine pasul cu noutatile din domeniu si pentru a nu permite intrarea in tara a unor "bombe tehnologice" ce ar putea pune in pericol viata romanilor, legea permite ISCIR-ului sa reactualizeze lista produselor care urmeaza sa fie importate sub girul avizului dat de institut. Aceasta este comunicata autoritatilor vamale, iar cei de la punctele de frontiera sunt obligati sa tina cont de ea cu strictete. La jumatatea lunii martie, vamesii au primit noua "lista a categoriilor de produse care urmeaza a fi importate in regim temporar sau definitiv de catre persoane fizice sau juridice, la care organele vamale trebuie sa solicite importatorului un document de import (Aviz tehnic/dovada de exceptare) eliberat de catre ISCIR". Daca vechea lista incapea pe o foaie de format A4 si cuprindea 68 de pozitii, cea actualizata ajunsese la 238 de pozitii! In cuprinsul lor vamesii au regasit o seama de noi "elemente" de risc crescut pentru populatie: masini pentru fabricarea berii, a pastelor fainoase, a produselor de cofetarie, masini pentru prelucrarea carnii, a legumelor si fructelor, cisterne, parame, generatoare de aer cald, cabluri, motoare hidraulice sau pneumatice, cricuri, remorci cisterna, semiremorci. Nici cei care doresc sa-si cumpere din strainatate un cuptor barbecue, o banala lopata sau macar un cleste nu scapa de obligatia de a le aviza ISCIR. Nu conteaza faptul ca produsele enumerate mai sus au certificate CE, TUV, ISO etc. recunoscute in toata Europa. Recunoasterea calitatii lor, conform legilor autohtone, tine pana la granita cu Romania. Taxa de 300.000 lei pentru hartia care spune ca n-ai nevoie de hartie La nici doua zile dupa intrarea in vigoare a listei, haosul creat i-a determinat pe directorii institutului sa o reduca la 187 de pozitii, la care au adaugat si o serie de explicatii ce ar fi trebuit sa fie urmate de vamesi. De exemplu, la pozitia aferenta pompelor, pe site-ul de internet al ISCIR figureaza obiectiunea: "Numai cele folosite la centralele nucleare". Vamesul nu isi permite sau nu doreste insa sa interpreteze asa ceva. In consecinta, amaratul care si-a cumparat din Italia sau Germania o pompa pentru stropit gradina ramane cu ea in vama pana cand obtine de la Bucuresti asa numita negatie: o dovada de exceptare, in fond o hartie care atesta faptul ca nu ai nevoie de nici o hartie de la ISCIR. Bineinteles, negatia o obtii contra cost, taxa fiind de 300.000 de lei. Numai in cele nici cinci minute cat am asteptat pe holul ISCIR-ului am avut ocazia sa vedem trei persoane, cu dosare groase sub brat, care doreau sa afle de unde pot obtine o negatie. De altfel, directorul ISCIR, dl. Mihai Prisacariu, ne-a povestit ca vamile au trimis catre dansul oameni ce doreau sa importe remorci cu prelata sau masini de facut carnati. Ridicol si revoltator in acelasi timp. Un alt element de noutate e dat de faptul ca, daca aduci in tara acelasi tip de lopatica de mai multe ori, trebuie sa bati drumul pana la ISCIR de fiecare data cand intri cu ea in tara pentru a obtine un nou document de import, cu timbru securizat. Obligativitate care nu te scuteste, bineinteles, de obligatia de a intocmi la fiecare transport o alta documentatie si de a plati o alta taxa cuprinsa intre 300.000 de lei si 3 milioane de lei. Mai mult, daca ai ghinionul de a lucra cu o firma straina neauditata de ISCIR, trebuie sa-ti convingi partenerul strain sa accepte costurile deplasarii unei echipe de inspectori la fata locului si sa achite o taxa de 2500 de EURO pentru ca institutul roman sa fie sigur de calitatea liniilor tehnologice si ale produselor partenerului occidental. Noi obstacole birocratice in calea firmelor occidentale Aceste anomalii, unele dintre ele mostenite din vremuri de demult, inflameaza grav mediul de afaceri. Unii dintre distribuitorii cu care am discutat ne-au asigurat de faptul ca partenerii lor straini sunt foarte hotarati sa renunte la afacerile pe care le fac cu romanii: "Am ajuns sa-i isterizam. Tot timpul trebuie sa le solicitam prospecte peste prospecte si tot felul de noi explicatii. Reprezentantul unei firme de prestigiu din Olanda cu care lucram ne-a spus ca, daca se continua cu birocratia asta, are doua variante: ori renunta sa mai vanda ceva aici, ori infiinteaza un birou special de vanzari pentru Romania. Cum pentru ei suntem o piata minora, e foarte probabil sa recurga la prima varianta. In plus, trebuie sa mai dam si ceva la inspector, sa nu ne tina 30 de zile cu avizul, atat cat e termenul legal in care ni-l poate da." Si mai indignati sunt reprezentantii santierelor navale romanesti, care s-au trezit zilele acestea ca pot ramane cu tirurile de marfa blocate in vama. In mod normal, ei n-ar trebui sa aiba nici o problema cu importurile de materiale pe care le fac din simplul motiv ca, la noi, navele sunt doar asamblate, beneficiarul fiind extern. Dar, pentru ca lista emisa de ISCIR cuprinde categorii de produse "care urmeaza a fi importate in regim temporar sau definitiv", santierele s-au trezit ca vamile le someaza sa isi autorizeze importurile la ISCIR, fapt absolut incredibil, deoarece in industria navala exista certificari proprii, fara nici o legatura cu cele obisnuite. ISCIR da vina pe vamesi Directorul ISCIR, Mihai Prisacariu, considera ca perioada cea grea a trecut si ca e vina vamilor ca nu tin cont de exceptarile facute. "Anomaliile acestea or sa dispara dupa ce vom prelua directivele Comunitatii Europene. Noile reglementari, ce sunt mult mai exigente, au fost primite cu bratele deschise de firmele mari. Normal ca introducerea acelui aviz cu timbru sec i-a deranjat pe unii vamesi. La Oradea, de exemplu, intrau trei tiruri pe zi cu microcentrale de apartament la mana a doua, fara nici un fel de certificat de calitate. Adevarate bombe pentru cei care le cumpara. Normal ca firmele mari, care importa aceste centrale si platesc taxe, vama etc. se bucura ca am stopat acest comert ilicit. Si tot la fel de normal e ca aceia care au profitat de fostul sistem sa reclame acest lucru. Nu cred sa existe printre angajatii mei oameni care sa primeasca bani pentru a urgenta lucrarile. Anul trecut, dupa venirea mea in aceasta functie, erau unii care luau si 100 de dolari, dar apoi au plecat singuri. Nu e vina noastra ca vamesii, din exces de zel, ii trimit in mod nejustificat la noi si pe cei cu care nu avem treaba." Sa fie oare vorba doar de... exces de zel

Guvernul propune eliminarea abuzivei prevederi "reducerea vitezei pana la evitarea oricarui pericol"

Noua Lege a circulatiei pe drumurile publice ar putea elimina celebra formulare care dadea nastere la abuzuri, "reducerea vitezei pana la limita evitarii oricarui pericol" cu "reducerea vitezei pentru evitarea unui obstacol previzibil". Proiectul de lege adoptat, ieri, de Guvern prevede amenzi de pana la 500.000 lei pentru traversarea prin locuri nepermise, precum si o serie de prevederi privind raspunderea penala sau contraventionala, masurile administrative, precum si caile de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei. Concentratia alcoolica ce atrage raspunderea penala a soferilor este stabilita "in functie de metoda de masurare, de peste 0,80 g/l alcool pur in sange sau peste 0,40 mg/l alcool pur in aer expirat". Soferii care nu acorda prioritate de trecere sau smecherii care depasesc coloana de vehicule oprite la culoarea rosie a semaforului sau la nivelul trecerilor de cale ferata primesc amenda intre 3-5 milioane si predau carnetul pentru 60 de zile. Interesant este ca Guvernul propune ca "perioadele de suspendare pot fi reduse la jumatate, dar nu mai putin de 30 de zile, daca soferul absolva un curs de siguranta rutiera

Transnistria - locul unde e o crima sa fii roman

La 50 de kilometri de Chisinau exista un loc unde cuvantul roman inseamna fascist. Tocmai de aceea, in Transnistria nu exista, in acte, nici un singur roman. In fasia de pamant lata de 20 de kilometri de la granita cu Ucraina care formeaza republica fantoma a lui Igor Smirnov traiesc peste 700 000 de oameni. Dintre acestia, aproape 40 la suta sunt trecuti in statistici ca fiind moldoveni, iar restul sunt rusi si ucraineni. Timp de trei ani dupa destramarea Uniunii Sovietice, acest teritoriu din stanga Nistrului a fost doar o bucata, e drept mai ciudata, de Moldova. Industria, ce consta din fabrici de bauturi alcoolice si depozitele de munitii (cu desfacere) ale Armatei a XIV-a, functiona la parametri maximi. Ca peste tot in Republica, era haos, dar moldovenii isi aveau scolile lor in care se studia in grafia latina. Dar, in 1992, a inceput razboiul transnistrean si aici a ajuns sa fie periculos sa vorbesti romaneste. Republica Transnistreana, desi n-a fost recunoscuta de nimeni, s-a dotat cu tot ce-i trebuie unui stat: guvern, armata, politie, servicii secrete, moneda proprie (rubla transnistreana). Apoi a trecut la reforma sistemului de invatamant, care s-a facut simplu, cu ajutorul cazacilor. Scolilor li s-a comunicat, scurt, ca vor trece la grafia latina, iar trupele de stransura ale Tiraspolului au inceput sa verifice aplicarea dispozitiei cu arma in mana. Alfabetul latin - impuscat cu kalasnikovul, de la A la ZIn Tighina, o astfel de echipa mixta de control, formata din cazaci zaporojeni si membri ai militiei transnistrene, a prins o droaie de infractori in flagrant delict. Copiii stateau cuminti in banci, iar profesorul le arata cu un bat literele alfabetului latin care era scris pe tabla. O asa nerusinare aproape ca l-a scos din minti pe un cazac. Omul, negru de suparare si de bautura, a scos "balalaica" si a inceput sa traga in tabla. N-a scapat nici o litera, tot alfabetul, de la A la Z fiind executat cu precizie milimetrica. Apoi, in tot orasul, cazacii au trecut la perchezitia bibliotecilor. Cartile romanesti au fost puse pe foc rapid. Si ca sa nu scape cumva vreo carte interzisa, in toata republica lui Smirnov copiii erau panditi la intrarea in scoli si cautati prin ghiozdane. Daca, cumva, in carte o gasea pe Scufita Rosie si nu pe Krasnaia Sapocika, manualul era rupt pe loc. Dupa razboi, lucrurile s-au mai linistit. In 1996, un grup de parinti si profesori de la scoala numarul 1 din Grigoriopol chiar au indraznit sa ceara autoritatilor transnistrene trecerea la grafia latina. Cererea a fost calificata ca fiind o incercare de "romanizare a invatamantului" si trei profesori au fost arestati pe loc. Cercavschi Eleonora, presedintele asociatiei "Lumina" a pedagogilor transnistreni, a ramas inchisa in beciurile Securitatii o saptamana intreaga. In acest timp "de cercetare" cei anchetati au primit din belsug apa si crupii. Nici celorlalti profesori nu le-a mers prea bine. Scoala a fost inconjurata de cazaci inarmati cu bice, iar dascalii stateau ore in sir in curte, tinand copiii de mana. Pana la urma, profesorii si parintii au renuntat "de bunavoie" la cerere si ostaticii au fost eliberati. Acum, in Transnistria exista trei tipuri de scoli. In sapte localitati din stanga Nistrului, ce sunt subordonate Chisinaului, sunt scoli "nationale", unde se studiaza in grafia latina, ca in restul Republicii. Apoi, mai exista cateva scoli "nestatale, de alternativa", unde se studiaza tot in latina. Dar grosul unitatilor de invatamant, format din 32 de scoli moldovenesti si 15 scoli mixte (moldoveni si rusi), studiaza in chirilica. Unii din profesorii din aceste scoli au venit, pe ascuns, in capitala Moldovei si au cerut manuale in latina. Si, pana la urma, Guvernul Moldovei le-a dat cartile cerute. Manualele sunt atat de vechi incat au poza lui Vladimir Ilici Lenin pe pagina de garda si sunt pline cu "povesti de colhoz". In ele scrie ca Moldova Evului Mediu era un stat al slavilor de rasarit si ca Mihai Eminescu, "cel mai mare poet moldovean", avea, de tanar, simpatii comuniste. De aceea, lui Eminescu caderea Comunei din Paris "i-a pricinuit mari suferinte sufletesti". Apoi, in 1940, Basarabia a fost " eliberata de sub ocupatia cotropitorilor romani". Dar nu conteaza. Pentru romanii uitati din stanga Nistrului tot ce conteaza e faptul ca au, in sfarsit, niste carti scrise in limba lor.